LITERA

New York-ul de altadata - Edith Wharton

New York-ul de altadata - Edith Wharton

Preț obișnuit 30,00 lei RON
Preț obișnuit Preț redus 30,00 lei RON
Vânzare Stoc epuizat
Taxe incluse.
Cele patru nuvele care alcatuiesc acest volum, scrise de autoarea romanului distins cu Premiul Pulitzer Varsta inocentei, au actiunea plasata in New Yorkul anilor '40, '50, '60 si '70 ai secolului al XIX-lea, care dintre ele abordand teme cum ar fi infidelitatea, ilegitimitatea, gelozia, sistemul de clasa, precum si conditia femeii in societate. Fapt de zi inselator descrie relatia furtunoasa dintre un tata dominator si fiul sau; in Fata batrana, fiica nelegitima a unei tinere femei este adoptata de cea mai buna prietena a ei — cu rezultate devastatoare; Revelatie prezinta reabili-tarea morala a unui tanar, care este „declansata" de intalnirea intamplatoare cu Walt Whitman; iar Ziva de Anul Nou este o poveste despre o femeie casatorita suspectata de adulter. New Yorkul de altadata este Edith Wharton la superlativ. „Exista doar trei sau patru romancieri americani care pot fi considerati importanti — iar Edith Wharton este unul dintre ei." Gore Vidal „Adevarul e ca nici un romancier al vremii noastre [...] nu a fost atat de neindurator, atat de sarcastic, atat de aspru, cum a fost Edith Wharton cand a atacat vulgaritatea si esecurile societatii noastre." Irving Howe Clasici Litera pune laolalta scriitori ale caror opere reprezinta modele de perfectiune ale traditiei literare. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emotzo-nante, mai revolutionare opere din literatura lumii — carti care vor continua sa fie citite de la o generatie la alta. Fragment:"     Focul din camera Deliei mai ardea inca, iar halatul casa se incalzea pe un fotoliu, langa camin. Dar ea nici n se dezbraca, nici nu se aseza inca. Discutia cu Charlot o umpluse de o mare neliniste.     Ramase cateva momente in picioare, in mijloe camerei, privind in jur. Nimic nu fusese schimbat in mera pe care, inca de pe vremea cand fusese mireasa, isi propusese sa o modernizeze. Toate visurile ei de renova se stinsesera de mult. Un sentiment profund de indiferenttl. o facuse ca, treptat, sa se considere o a treia persoan traind viata ce-i era sortita altei femei, o femeie cu tot straina de Delia Lovell, acea fata plina de viata care venin in casa aceea cu tot felul de planuri si sperante. Vina, st bine, nu era a sotului ei. Cu putina indemanare si puti lingusire, ar fi obtinut orice, tot atat de usor cum reushill sa realizeze acel lucru deosebit de important — de a dus copilul orfan sub protectia ei. Adevarul era ca, d upa victoria aceea, nimic altceva nu mai meritase vreun efort, De cum o vazuse pentru prima oara pe micuta Tina, intreaga viata a Deliei Ralston fusese zdruncinata, facand .0 indiferenta la orice altceva, in afara bineinteles de soarta sotului ei si a copiilor. in fata nu vedea altceva decat un viitor plin de indatoriri, pe care si le indeplinise cu bucurl. si constiinciozitate. Dar propria ei viata luase sfarslti se simtea detasata de ea, ca o calugarita inchisa intr-o manastire.     Schimbarea produsa in ea fusese prea profunda sa nu fie remarcata. Ralstonii se mandreau fatis cu atitudinea concilianta a dragei de Delia. Fiecare lucru cu care rra ea de acord trecea drept o concesie, iar doctrina lomiliei era intarita prin noile dovezi ale durabilitatii sale. Acum, privind in jurul ei la litografiile lui Leopold Robert, la daghereotipurile de familie, la mobila din lemn de trandafir si mahon, Delia intelegea ca se uita la peretii propriului ei mormant. Schimbarea se produsese in ziua in care Charlotte Lovell, ghemuita chiar in acel fotoliu, ii facuse teribila ottfesiune. Atunci simtise Delia pentru prima oara, cu un de exaltare insotita de teama, cum fortele oarbe ale tlestinului bajbaiau si tipau in adancul pamantului. Dar, In aceeasi zi, intelesese ca fusese exclusa dintre ei, sortita duca viata printre umbre. Viata trecuse pe langa ea o lasase cu cei din neamul Ralston.     Foarte bine, atunci! Va face tot ce-i va sta in putinta, pentru ea si pentru cei din neamul Ralston. Hotararea ii fusese imediata si de neclintit; si, timp de aproape doua-seci de ani, nu se abatuse de la ea. Doar o singura data nu Iiisese o adevarata Ralston, ci pur si simplu ea; si se parea ;i doar o data in viata meritase s-o faca. Nu de dragul lui (;lement Spender — al bietului Clement, casatorit cu ani in urma cu o verisoara stearsa, dar voluntara, care se tinuse tliipa el pana la Roma si care, ferecandu-1 intr-o atmosfera itecrutatoare a vietii de familie, silise orice newyorkez care t ;ilatorea pana acolo sa-i cumpere tablourile, cu o grimasa tle resemnare. Nu, nu pentru Clem Spender, cu atat mai putin pentru Charlotte sau chiar pentru Tina; ci doar pentru ea Insasi, pentru ea, Delia Ralston, care de dragul viziunii ce i-a fost refuzata, al vietii ei sacrificate, ar mai trece inca o data peste barierele impuse de Ralstoni si ar rinde mainile catre lume. "
Vedeți detaliile complete