Nicio Picatura De Baut , Mindy McGinnis

Una singura. Era in stare sa-si indeplineasca sarcinile zilnice pentru supravietuire, dar nu se putea apara constant. Primul pe lista prioritatilor era helesteul, pe care nu putea sa-l pazeasca in timp ce taia lemne pe terenul necultivat. Mersul in padure dupa incarcaturi mai mari de lemn de foc nu intra in discutie, cum nu intra nici cautatul lucrurilor marunte, de care inevitabil va avea nevoie, in casele vecine.Problema lui Stebbs era cu totul alta; sarcinile zilnice erau o incercare din cauza piciorului bolnav. S-ar fi putut ajuta unul pe celalalt; el ar fi putut pazi helesteul cat ea ar fi taiat lemne si, in schimb, i-ar fi dat jumatate din cantitate. Apa n-avea de gand sa o imparta. Dupa cum parea, lui Stebbs nu ii trebuia, chiar daca nu il vazuse niciodata carand apa spre coliba lui dintr-o sursa necunoscuta.Glezna ei suporta mai usor greutatea, desi inca purta atela improvizata sub bocanc. Putea sa mearga, dar duhoarea coiotilor aproape o sufoca in timp ce se indrepta spre bolovan. Isi ridica la nas camasa si isi stranse narile prin aceasta pana ce deschise biletul pe care scria: „Sunt oameni la rau."Se holba la bilet. Se asteptase sa ii ofere ajutorul, sa-i puna intrebari despre mama sau despre dependinta incendiata. In schimb, era o declaratie absolut evidenta - era aproape insultatoare. Ea roase capatul pixului pe care il adusese, gandindu-se la un raspuns potrivit, cand barbatul se ridica din spatele bolovanului.Instinctele lui Lynn erau prea bine antrenate ca sa tipe. Isi scoase carabina prinsa de spate cu asemenea repeziciune, incat, in acea seara, urma sa simta o arsura intre omoplati de la curea.Stebbs arata diferit fata de ce isi amintea Lynn. Anii in care il urmarise prin binoclu nu o pregatisera pentru intalnirea in persoana, pentru ridurile subtiri din jurul gurii, pentru stralucirea din ochi sau pentru parul carunt care-i iesea de sub palarie. Se retrase, chiar daca el isi tinea bratele in aer si nu avea nicio arma. Apropierea de oricine altcineva in afara de mama era atat de straina lui Lynn, incat fu nevoita sa-si inabuse nevoia de a fugi de ciudatenia lui.- Lynn, spuse el calm, este in regula.”